Viaţa sedentară îi face pe tineri hipertensivi

Hipertensiunea arterială este unul dintre prin­cipalii factori de­clan­şatori ai bolilor coronariene. Afecţiunea este foarte periculoasă pentru că este asimptomatică. Singura metodă de a descoperi această „boală tă­cută” constă în măsurarea pe­riodică a tensiunii arteriale. Medicul cardiolog Bogdan Ghin­guleac spune că „dacă în urma măsurării tensiunii arteriale se constată că există valori ridicate, trebuie să se apeleze imediat la medicaţie.
Dacă valorile se încadrează în medie, atunci tre­buie luate măsuri care să pre­vină apariţia hipertensiunii. Hi­pertensiunea arterială (HTA) este de două feluri: primară sau secundară. HTA primară nu are o cauză determinantă şi se întâlneşte la majoritatea persoanelor. HTA secundară este determinată de o serie de afecţiuni, precum tumorile renale şi bolile cronice ale rinichilor sau apare în perioada de sarcină. HTA secundară este vindecabilă dacă sunt tratate cauzele”.

Netratată, boala duce la infarct sau accident cerebral

„În cazul în care hipertensiunea nu se tratează, se poate ajunge la arteroscleroză (îngroşarea şi ridigizarea arterelor), la infarct (blocarea arterelor care duc sânge la inimă) sau la apariţia inimii mărite (îngroşarea şi întinderea pereţilor inimii până în momentul în care aceasta nu mai funcţionează normal). Nu în ultimul rând, hipertensiunea arterială netratată duce la cedarea rinichilor sau la apariţia accidentului vascular cerebral (îngustarea arterelor care duc sânge la creier şi blocarea lor cu un cheag de sânge).
Orice om este predispus la apariţia hipertensiunii. Însă odată cu înaintarea în vârstă această afecţiune devine mult mai frecventă. Din păcate, în ultimii ani, această afecţiune a devenit tot mai întâlnită în cazul tinerilor, mai ales din cauza stilului de viaţă sedentar. O tensiune arterială normală trebuie să fie mai mică de 140 cu 90mm Hg. Orice depăşeşte această valoare se încadrează la hipertensiune. De asemenea, dacă valoarea tensiunii este sub 105 cu 65 mm Hg, inima pacientului este în pericol. Cel mai bine este ca HTA să fie prevenită”, explică dr. Bogdan Ghinguleac.

CUM POATE FI PREVENITA HIPERTENSIUNEA

Apariţia hipertensiunii poate fi împiedicată prin menţinerea unei greutăţi optime, prin mişcare fizică periodică, printr-o alimentaţie sănătoasă şi prin renunţarea la vicii. Foarte importantă este alimentaţia. Aceasta trebuie să conţină cât mai puţine grăsimi şi calorii. Principalele suplimente dietetice care vă protejează în faţa HTA sunt potasiul, calciul şi magneziul. În ceea ce priveşte hipertensiunea arterială primară, aceasta poate fi ţinută sub control prin medicaţie.
Trebuie precizat că un pacient poate fi supus la mai multe tratamente, până când se descoperă medicamentul optim pentru el. Pacientul trebuie să discute cu medicul curant modul de acţiune al medicamentului, modul de administrare, doza recomandată sau durata tratamentului. Pentru un randament maxim al tratamentului, pacientul trebuie să se afle în strânsă legătură cu medicul lui cardiolog.

Sedentarismul, mai periculos decat tigara

Lipsa activitatii fizice este mai periculoasa decat fumatul, afirma autorii unui studiu realizat la Hong Kong. In aceasta regiune, mortalitatea cauzata de sedentarism a depasit in 1998 numarul victimelor facute de tigari. DOVEZI. In anul 1998, din 24.079 de decese, mai mult de 6.400 au fost cauzate de lipsa exercitiilor fizice, iar 5.700 au fost provocate de tabagism, arata concluziile studiului. Cercetatorii de la Universitatea din Hong Kong si de la Ministerul Sanatatii au facut o ancheta medicala asupra modului de viata al celor disparuti, prin intermediul rudelor acestora. Familiile au fost intrebate daca cei decedati au practicat o activitate fizica in timpul liber, pe parcursul ultimilor zece ani din viata. “Am calculat ca decesul a circa 20% din populatia Hong Kong-ului, cu varste mai mari de 35 de ani, a fost cauzat de lipsa activitatii fizice“, a afirmat Lam Tai-hing, seful departamentului de sanatate publica de la universitate. AVERTISMENT. Autorii studiului ii avertizeaza pe nefumatorii sedentari, care se cred mai sanatosi decat fumatorii: “Este foarte bine sa nu fumati. Dar, daca nu faceti exercitii periodic, riscati totusi sa va imbolnaviti“. ALT STUDIU. Practicarea unei activitati fizice cel putin o data pe saptamana creste speranta de viata cu 40%, arata un alt studiu realizat de o echipa de specialisti de la Institutul Karolinska din Stockholm. “Exercitiile fizice, chiar si cele practicate ocazional, reduc riscurile bolilor cardiovasculare“, a afirmat Kristina Sundquist, unul dintre cercetatorii suedezi.

Sedentarismul. Cel mai aprig dusman al sanatatii.

Ideea acestui articol mi-a venit gandindu-ma la sarbatorile de iarna care se apropie. In general, asociez aceste sarbatori cu pacea serilor de iarna, cu frumusetea bradului, a traditiilor... Ei bine, anul acesta, gandindu-ma la sarbatori, nu am mai avut idilica imagine de care vorbeam, ci o alta, din pacate cat se poate de reala: milioane de oameni pierduti zile si zile in fata televizoarelor, a hranei mai mult decat indestulatoare, condamnati de buna voie la lancezeala si inactivitate. Si, intr-adevar, daca este sa dam crezare statisticilor, nu exista moment al anului in care sa fim mai expusi acestei adevarate boli care este sedentarismul, ca perioada din jurul Anului Nou. In Romania, peste 80% dintre adulti iau serios in greutate in aceasta perioada, iar un procent deloc de neglijat de 15% ajung sa aiba in acest timp si serioase probleme de sanatate, din cauza supra-alimentarii si a lipsei de activitate fizica. Dar aceasta lipsa de activitate fizica nu este doar o problema care apare de sarbatori, ci este un adevarat flagel al Romaniei zilelor noastre si al societatii de consum in general. Dr. Kevin Kendall, un reputat epidemiolog american, afirma ca in lumea civilizata nu exista in momentul de fata decat trei boli: stres psihic, sedentarism si alimentatie irationala. Restul bolilor, spunea el, nu sunt decat consecinte ale primelor trei enumerate. Dar oare sedentarismul chiar sa fie o boala? La aceasta intrebare si la multe altele vom urmari sa raspundem in cele ce urmeaza. Ce este sedentarismul?Este un mod de viata, definit printr-o dominanta a inactivitatii fizice. Cercetarile arata ca in tarile europene (cu exceptia celor nordice, unde exista un cult pentru miscarea in aer liber), in mediul urban, in jur de 85% dintre persoanele adulte sunt sedentare. Si, foarte interesant, aproape jumatate dintre persoanele sedentare nu realizeaza faptul ca au un mod de viata nesanatos. Punctajul pe care il prezentam are darul de a dezvalui realitatea. Suntem sedentari daca...Din enumerarea care urmeaza s-ar putea deduce, in mod fals, ca vreau cu tot dinadinsul sa conving majoritatea cititorilor acestui articol ca sufera de sedentarism. Asumandu-mi acest risc, voi reda totusi in continuare o lista, extrem de interesanta, a "simptomelor" pe care specialistii le-au identificat ca fiind tipice pentru aceasta "boala". Asadar, suntem sedentari daca:
nu avem zilnic macar o ora de plimbare sau o alta activitate fizica in aer liber, nepoluat, in locuri cum ar fi parcurile, malul apelor curgatoare, padurile.
nu avem minimum 15 minute in fiecare zi pentru exercitii de gimnastica simple: genuflexiuni, flotari, flexii pentru dezvoltarea musculaturii abdominale etc.
nu facem macar de doua ori (ideal ar fi de trei ori) pe saptamana, regulat, o ora - o ora si jumatate de sport, timp in care sa "ardem" macar 700 de calorii.
majoritatea muncii noastre o facem din pozitia sezand, in picioare sau in alte pozitii statice si ne confruntam cu probleme de genul discopatiei lombare, cifozei, rigiditatii articulare, celulitei.
suntem obezi sau ne confruntam cu o supraponderalitate accentuata.
suntem incapabili sa facem eforturi de intensitate medie, cum ar fi 1 kilometru de alergare fara oprire sau o ora de mers pe jos in pas alert (7 kilometri pe ora), fara sa ne pierdem suflul si fara sa acuzam o oboseala intensa.
70-80 % din timpul liber il petrecem la televizor, in fata calculatorului, mergand la cumparaturi, plimbandu-ne cu masina sau mancand. Daca v-ati regasit in lista de semne clare ale sedentarismului, atunci urmariti-ne cu atentie in continuare, pentru a vedea care sunt consecintele nefaste ale acestui mod de viata. Si psihicul, ca sa nu o ia razna, are nevoie de miscareMarea problema pe care o ridica sedentarismul apare din faptul ca el nu e doar o stare de spirit de moment, ci se constituie intr-un adevarat stil, extrem de nesanatos, de a trai. Cei mai multi dintre noi ne-am obisnuit sa ne marginim orizontul la ceea ce ne ofera societatea consumista in care traim. Ne multumim in timpul nostru liber cu privitul la televizor, cu treburile casnice, cu cate un mers la cumparaturi, cu diferitele modalitati de agrement prin intermediul computerului, in cazurile fericite cu intalnirile cu cei din anturajul nostru, cu cititul unei carti sau cu o plimbare.

Relaxare cu bufet rece

In cazul in care nu sunt un nou prilej de munca, sunt foarte rar gandite prin prisma mentinerii sanatatii si a tonusului interior. In concediu, a inceput sa conteze tot mai mult unde mergem, fata de ceea ce efectiv facem pentru a ne simti bine. Contactul nemijlocit cu natura a fost gradat inlocuit de excursiile cu masina, de mersul la un gratar, de plimbari tot mai rare. Exista si o mentalitate paguboasa conform careia, odata trecuti de varsta adolescentei, sportul devine o "joaca" deplasata. La varsta a doua si a treia, pentru multi, exercitiul fizic este de neconceput, existand bariere psihologice tari ca piatra impotriva sa. Ca atare, plamanii nostri ajung sa inspire tot mai putin aer, sistemul muscular se atrofiaza, toata energia din alimente este bine economisita de organism, ea fiind utilizata doar pentru procesele fiziologice vitale. Rezulta, in consecinta, un imens surplus de energie, nu doar fizica, ci si psihica, pe care nu stim cum sa o gestionam. Aceasta din urma, adica energia psihica in exces, se constituie - nu rareori - in factor destabilizator al echilibrului nostru interior. Iar tulburarile pe care le vom enumera in continuare apar, s-a demonstrat statistic, mai ales la cei care au un stil de viata sedentar - o dovada clara ca energia economisita fara voie si necanalizata constructiv devine o sursa de suferinta. Tulburari psiho-emotionale generate de sedentarismDepresia - se agraveaza in coplesitoarea majoritate a cazurilor atunci cand, pentru o perioada de timp, ne reducem foarte mult activitatea fizica si contactul cu natura. In schimb, depresiile se vindeca adesea spontan si fara medicamente atunci cand, gradat, reusim sa ne redeschidem fata de o viata activa, care sa ne mobilizeze energiile launtrice. Intr-un numar viitor vom arata pe larg exceptionala alchimie psihica de care beneficiem atunci cand facem efort fizic in mod regulat, efort care este un inamic demonstrat al starilor de tristete, pesimism si astenie psihica. Anxietatea - de cele mai multe ori "ataca" atunci cand nu avem supape pentru descarcarea tensiunilor interioare, care incep sa se acumuleze. Or, exercitiile fizice si directionarea energiei launtrice prin intermediul lor sunt un exceptional mijloc de reducere a tensiunilor psihice. Un mijloc la care, din pacate, prea putini anxiosi apeleaza in prezent. Mai mult, s-a constatat ca cei care adopta o viata activa isi dezvolta gradat vointa si increderea in ei insisi, cele doua calitati psihice fiind si cele mai puternice antidoturi impotriva fricilor si fobiilor de tot felul. Insomnia - un raport elaborat de "Centrul American pentru Cercetari Psihiatrice" in 2002 arata ca mai mult de 75% din persoanele care acuza tulburari de somn au un trai sedentar. Mai mult, studiile facute pe grupe de pacienti au aratat ca persoanele care incep sa faca sport de trei ori pe saptamana au o rata de ameliorare a somnului la fel de mare ca si cei care recurg la cele mai noi somnifere de sinteza. Aceasta imbunatatire a somnului prin renuntarea la sedentarism prezinta insa avantajul ca nu are efectele adverse si nu are fragilitatea rezultatelor terapeutice specifice celor care recurg la medicamente. Starile de iritabilitate nervoasa - sunt in opinia multor cercetatori expresia unor energii psihice refulate, care scapa controlului mintii constiente. Consumarea acestei energii psihice prin intermediul efortului fizic sistematic nu rezolva complet aceasta problema, insa o atenueaza in foarte mare masura, fiind fara doar si poate cel mai bun calmant cunoscut. Tulburarile de dinamica sexuala - au cel mai adesea fie cauze strict psihologice, fie o combinatie de cauze organice si psihologice. Sedentarismul, s-a observat, duce la o dezvoltare a unei exagerate sensibilitati psiho-afective, care se reflecta foarte adesea in domeniul atat de delicat al sexualitatii. Cu alte cuvinte, sedentarii sunt mult mai susceptibili sa capete complexe de inferioritate, sa dezvolte frustrari, sa se confrunte cu stari de hiperexcitabilitate sau cu opusul lor, decat celelalte persoane. De aici si pana la aparitia unor tulburari de dinamica sexuala, cum ar fi ejacularea precoce la barbati sau frigiditatea la femei, nu mai este decat un pas. La fel ca si in cazul bolilor fizice, spatiul nu ne permite sa enumeram si sa detaliem nenumaratele consecinte psihologice nefaste ale sedentarismului. In continuare ne vom propune sa raspundem insa la alte doua probleme fundamentale: cum apare si, mai ales, cum se vindeca sedentarismul. De ce suntem sedentari?La o prima vedere, este greu de inteles cum de atat de multi dintre noi se lasa efectiv subjugati de aceasta stare de inertie, care aduce atat de multe dezavantaje in planul sanatatii, al propriei noastre imagini, al increderii in noi insine. In ultima instanta, sedentarismul se asociaza tot mai adesea cu insasi starea de suferinta psihica, asa cum s-a demonstrat anterior. Atunci, de ce il acceptam si cum ajunge el sa se insinueze in viata noastra? Trebuie precizat ca nici chiar lucrarile de specialitate, care trateaza aceasta problema foarte amanuntit, nu raspund decat prea putin la aceste intrebari, precum si la o alta, diferit nuantata:

Poftele alimentare le omoara pe cele trupesti

"De ce am ajuns sa fim o societate predominant sedentara?" sau, mai personalizat: "De ce suntem sedentari?". In documentarea facuta pentru acest articol, in incercarea de a raspunde la aceste intrebari, nu m-am sfiit sa intru chiar pe forumuri de discutie de pe Internet, unde se ridicau probleme de acest gen. Iar raspunsurile pe care le-am gasit, date de persoane care recunosteau deschis ca au un stil de viata "super-sedentar", sunt mai concludente, poate, decat multe teorii savante. Coplesitoarea majoritate a replicilor sunt de genul: "Stiu ca este gresit, dar urasc sportul si orice alta activitate fizica, pentru ca ma plictisesc ingrozitor" sau "M-am apucat de nenumarate feluri de exercitii, de la aerobic la inot, dar dupa cateva zile am renuntat, pentru ca ma chinuiam prea mult, iar rezultatele erau prea lente" sau "Ar trebui sa fac ceva pentru a fi sanatos si a arata bine, dar pur si simplu imi este prea lene sa fac exercitii, chiar si atunci cand imi fac timp". Contragand aceste afirmatii descoperim trei cauze cu enunturi ne-academice, dar care desemneaza realitati de un interes major. Asadar, ocolim efortul fizic si ne complacem in sedentarism pentru ca: 1. Ne plictiseste efortul pentru un corp sanatos; 2. Ne chinuie incordarea vointei pentru a face efort fizic; 3. Ne este lene. Ei bine, cele trei cauze enumerate sunt doar fata vizibila, superficiala a problemei sedentarismului. Exista insa si cauze invizibile, care ne fac sa ne complacem in inactivitate, chiar daca nu le constientizam ca atare. De pilda, nu ne dam seama cat de mare este teama noastra de ridicol, de a iesi din tiparele inca foarte inguste ale societatii in care traim. Imaginati-va o persoana cu vreo douazeci de kilograme in plus peste greutatea normala care are peste 40 de ani, un serviciu care o face cunoscuta - ii va fi jena sa alerge prin parc in trening si adidasi. Ea se va demobiliza la primele ironii ale cunoscutilor, iar peste toate, se va uita mult prea repede la rezultatele de pe cantar, putand fi usor dezamagita. Pe urma, desi nu ne dam seama, suntem prea putin informati. Abia de curand, medicii au declarat oficial ca implozia demografica ce ameninta cu disparitia in cateva secole a populatiei europene se datoreaza problemelor endocrine, ridicate de sedentarism. Primele programe de implementare a activitatilor sportive in cadrul marilor companii si al altor unitati economice se afla la inceput, chiar si in tari foarte avansate economic si in care se inregistreaza o rata dezastruoasa a obezitatii, cum ar fi Sua si Marea Britanie. Si mai este un factor extrem de important, care ne lipseste multora dintre noi, cand e vorba sa depasim acest mod de viata nesanatos: rabdarea. Despre ea si despre inca doua calitati vom vorbi in continuare, incercand sa raspundem la o intrebare de maxim interes: Cum ne vindecam de sedentarism?In nici un caz printr-o incordare continua a vointei si nici prin adoptarea unei rutine de robot, care face exercitii fizice in fiecare zi. Solutia este sa ne gasim un nou mod de viata, sa avem curiozitatea de a gusta si din alte bucurii decat cele cu care ne-am obisnuit. Pe urma, este vorba si de rabdare: cu siguranta ca primele sedinte de alergare nu vor fi prea amuzante, la fel ca si primele ore de trudit la aparatele dintr-una din salile de fitness. Dupa cateva saptamani si luni de practica vor aparea insa negresit rezultatele. Vom incepe sa ne trezim mai odihniti, vom arata mai in forma, iar cunoscutii vor observa mai devreme sau mai tarziu ca suntem altfel, mai bine. Odata trecuta faza critica, de adaptare la un nou mod, activ, de viata, vom vedea ca viitorul se profileaza in culori mult mai roz, iar truditul pentru a fi in forma s-ar putea chiar sa ne... placa. De fapt, alergarea in aer liber are poezia ei, dezvoltarea vointei prin efortul fizic constant are savoarea ei, chiar si oboseala de dupa o ora de munca la aparate are partea ei extrem de placuta. Apoi, febra musculara din primele saptamani ne va aduce aminte ca facem, intr-adevar, ceva concret pentru noi insine, iar aceasta ne va reconforta mai mult decat ne imaginam. De fapt, pe langa curiozitate si rabdare, aceasta ar fi cea de-a treia calitate pe care trebuie sa mizam, cand vrem sa scapam de sedentarism: imaginatia. Sa avem micul curaj sa ne imaginam ca putem sa ne simtim bine si multumiti, chiar atunci cand mergem spre necunoscut, adoptand un alt stil de viata: activ.